Postări
Viata nu este altceva decat un vis,
Iar daca noi devenim artisti
Care isi creeaza viata din Iubire,
Visul nostru poate deveni
O capodopera.
Don Miguel Ruiz
Astazi civilizatia umana se afla in criza. Valorile au devenit relative, ideologiile au murit, sistemele religioase nu ii mai satisfac pe deplin pe oameni, politica nu da solutii viabile.
Toate acestea duc la aparitia unei perioade pline de convulsii, care contine germenii renasterii spiritului uman, si in acelasi timp conduce la ideea ca individualismul (salvarea individuala ca unic crez) poate fii solutia salvatoare. De fapt, individualismul impiedica fiintele umane sa se uneasca intr-un scop comun.
Astazi nimeni nu doreste sa se daruiasca unei cauze care nu-i apartine. Pierdem simtul lucrului in comun spre un tel benefic tuturor.
Oamenii traiesc cu teama continua de a nu fii raniti. Felul in care comunica unii cu altii este atat de dureros din punct de vedere emotional incat fara nici un motiv se infurie, se intristeaza, devin gelosi sau invidiosi. Chiar si a spune “ Te iubesc” poate creea teama.
Care ar fi calea de urmat? Cu totii dorim sa gasim o cunoastere a perfectiunii, o siguranta interioara si o cale spre a fi cu adevarat fericiti. Pentru a atinge aceste scopuri trebuie sa intelegem si sa eliminam tot ceea ce blocheaza prezenta iubirii si compasiunii in viata noastra, sa redescoperim starea esentiala de egalitate cu alte fiinte omenesti si sa nu le facem celorlalti ceea ce nu ne-ar placea sa ni se faca noua.
Singura cale de a atinge starea de fericire este iubirea in actiune fara sa fie nevoie sa o justificam sau sa o explicam. Este suficient sa o practicam. Cand privim lumea prin ochii iubirii, vom vedea iubire in tot ceea ce ne inconjoara. Dorinta inimii este sa raspandeasca liber caldura umana fara sa limiteze sau sa conditioneze acest schimb. Cand suntem iubiti, perceptiile ni se modifica, grijile personale dispar, ne simtim recunoscuti, observati, sustinuti, hraniti.
Toate fiintele umane sunt demne de a fi iubite si acceptate. Toti oamenii au dreptul sa le fie satisfacute nevoile fundamentale: dreptul la viata, la libertate, dreptul de a-si gasi fericirea, dreptul de a simti iubirea si compasiunea celor din jur. Toti merita sa aiba mancare, imbracaminte, ingrijire medicala, adapost.
Este posibil sa venim din rase si religii diferite si sa avem idei si valori diferite. Toate nevoile, aspiratiile, experientele noastre cantaresc mai greu decat diferentele noastre. Desi diferentele dintre noi trebuie respectate si onorate, asemanarile dintre noi ne permit sa ne sprijinim si sa ne sustinem unul pe altul pe tot parcursul vietii. Binele nostru si binele celorlalti ar trebui sa fie unul si acelasi lucru. Serviciul altruist in slujba celorlalti, dorinta de a-i intelege si asculta pe cei din jurul nostru, o vorba buna spusa intr-o situatie delicata, o mangaiere, o floare, un adapost, dorinta de a crea pace si armonie in jurul nostru, toate acestea sunt gesturi de iubire si compasiune care pot fi facute fara eforturi prea mari. Legea compasiunii se exprima ca dorinta de a avea grija de ceilalti. Omenirea produce suficient pentru a avea grija de cei slabi sau nevoiasi.
Nu exista o saracie a resurselor, nici macar a celor emotionale! Unica saracie este lipsa de bunavointa a oamenilor de a imparti cu ceilalti! O societate in care exista compasiune, nu neglijeaza pe nimeni, are grija de toti cetatenii sai, oferind o formula de siguranta tuturor celor care au probleme. Lacomia si egoismul reprezinta trasaturile negative care apar atunci cand iubirea si compasiunea lipsesc.
De aceea, mesajul meu este: Incercati, pe cat posibil sa oferiti iubirea si compasiunea voastra tuturor fiintelor care va ies in cale, pentru ca de cate ori daruiti mancare unei fiinte infometate, de cate ori daruiti apa unei fiinte insetate, sau umpleti sufletul cuiva de caldura, ajutati la creearea unei lumi mai bune!
Purtati-va ca un inger macar o ora pe zi!
Va multumesc ca ati avut bunavointa sa cititi aceste randuri. Fie ca sufletele voastre sa fie pline de iubire.
Autor: Alina Bordian
Institut: Studenta Facultatea de Psihologie
Iar daca noi devenim artisti
Care isi creeaza viata din Iubire,
Visul nostru poate deveni
O capodopera.
Don Miguel Ruiz
Astazi civilizatia umana se afla in criza. Valorile au devenit relative, ideologiile au murit, sistemele religioase nu ii mai satisfac pe deplin pe oameni, politica nu da solutii viabile.
Toate acestea duc la aparitia unei perioade pline de convulsii, care contine germenii renasterii spiritului uman, si in acelasi timp conduce la ideea ca individualismul (salvarea individuala ca unic crez) poate fii solutia salvatoare. De fapt, individualismul impiedica fiintele umane sa se uneasca intr-un scop comun.
Astazi nimeni nu doreste sa se daruiasca unei cauze care nu-i apartine. Pierdem simtul lucrului in comun spre un tel benefic tuturor.
Oamenii traiesc cu teama continua de a nu fii raniti. Felul in care comunica unii cu altii este atat de dureros din punct de vedere emotional incat fara nici un motiv se infurie, se intristeaza, devin gelosi sau invidiosi. Chiar si a spune “ Te iubesc” poate creea teama.
Care ar fi calea de urmat? Cu totii dorim sa gasim o cunoastere a perfectiunii, o siguranta interioara si o cale spre a fi cu adevarat fericiti. Pentru a atinge aceste scopuri trebuie sa intelegem si sa eliminam tot ceea ce blocheaza prezenta iubirii si compasiunii in viata noastra, sa redescoperim starea esentiala de egalitate cu alte fiinte omenesti si sa nu le facem celorlalti ceea ce nu ne-ar placea sa ni se faca noua.
Singura cale de a atinge starea de fericire este iubirea in actiune fara sa fie nevoie sa o justificam sau sa o explicam. Este suficient sa o practicam. Cand privim lumea prin ochii iubirii, vom vedea iubire in tot ceea ce ne inconjoara. Dorinta inimii este sa raspandeasca liber caldura umana fara sa limiteze sau sa conditioneze acest schimb. Cand suntem iubiti, perceptiile ni se modifica, grijile personale dispar, ne simtim recunoscuti, observati, sustinuti, hraniti.
Toate fiintele umane sunt demne de a fi iubite si acceptate. Toti oamenii au dreptul sa le fie satisfacute nevoile fundamentale: dreptul la viata, la libertate, dreptul de a-si gasi fericirea, dreptul de a simti iubirea si compasiunea celor din jur. Toti merita sa aiba mancare, imbracaminte, ingrijire medicala, adapost.
Este posibil sa venim din rase si religii diferite si sa avem idei si valori diferite. Toate nevoile, aspiratiile, experientele noastre cantaresc mai greu decat diferentele noastre. Desi diferentele dintre noi trebuie respectate si onorate, asemanarile dintre noi ne permit sa ne sprijinim si sa ne sustinem unul pe altul pe tot parcursul vietii. Binele nostru si binele celorlalti ar trebui sa fie unul si acelasi lucru. Serviciul altruist in slujba celorlalti, dorinta de a-i intelege si asculta pe cei din jurul nostru, o vorba buna spusa intr-o situatie delicata, o mangaiere, o floare, un adapost, dorinta de a crea pace si armonie in jurul nostru, toate acestea sunt gesturi de iubire si compasiune care pot fi facute fara eforturi prea mari. Legea compasiunii se exprima ca dorinta de a avea grija de ceilalti. Omenirea produce suficient pentru a avea grija de cei slabi sau nevoiasi.
Nu exista o saracie a resurselor, nici macar a celor emotionale! Unica saracie este lipsa de bunavointa a oamenilor de a imparti cu ceilalti! O societate in care exista compasiune, nu neglijeaza pe nimeni, are grija de toti cetatenii sai, oferind o formula de siguranta tuturor celor care au probleme. Lacomia si egoismul reprezinta trasaturile negative care apar atunci cand iubirea si compasiunea lipsesc.
De aceea, mesajul meu este: Incercati, pe cat posibil sa oferiti iubirea si compasiunea voastra tuturor fiintelor care va ies in cale, pentru ca de cate ori daruiti mancare unei fiinte infometate, de cate ori daruiti apa unei fiinte insetate, sau umpleti sufletul cuiva de caldura, ajutati la creearea unei lumi mai bune!
Purtati-va ca un inger macar o ora pe zi!
Va multumesc ca ati avut bunavointa sa cititi aceste randuri. Fie ca sufletele voastre sa fie pline de iubire.
Autor: Alina Bordian
Institut: Studenta Facultatea de Psihologie
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu